de Alistar-din revista Romanian Ultras numarul 1-2004
Ãnceput de poveste pentru cÄ a fost punctul de plecare Åi, apoi, de afirmare a libertÄÅ£ii de exprimare Åi de decizie, dreptul de a spune tare Åi rÄspicat âNUâ? împotriva societÄÅ£ii… început de poveste, început de ultraâ.
1968-ul a fost un an de rÄscruce pentru întreaga miscare studenÅ£eascÄ din Å£Ärile puternic industrializate, ca un semnal de alarmÄ tras asupra faptului cÄ tinerii erau ignoraÅ£i din ce în ce mai mult de opinia publicÄ Åi de cei în mâinile cÄrora se aflau destinele tuturor.
Ãn Italia se pare cÄ totul a început la Pisa, pe 11 februarie 1967, când studenÅ£ii se baricadeazÄ Ã®nÄuntrul universitÄÅ£ii afiÅând un banner pe care scriaâ?universitate ocupatÄâ?. Totul se decisese cu câteva zile în urmÄ la Bologna, când un grup de studenÅ£i hotÄrâserÄ sÄ abordeze o formÄ de protest împotriva unui proiect de lege… Ce spunea acest proiect de lege? StudenÅ£ii din acea vreme considerau cÄ fÄcea din universitate un instrument al claselor sociale.
Semne veniserÄ Ã®nsÄ de mai mult. Ãn 1957, Facultatea de ArhitecturÄ din Torino fusese ocupatÄ (protest împotriva introducerii examenului de stat), acelaÅi lucru întâmplându-se Åi la Roma în 1966 când un student a fost omorât.
Pentru a întelege mai bine fenomenul 1968, trebuie sÄ ne raportÄm Åi la situaÅ£ia politicÄ internaÅ£ionalÄ. Existau âduÅmaniâ aprigi dar Åi mituri bine individualizate, pasiuni violente: situaÅ£ia din Cuba, luptele din America LatinÄ, revoluÅ£ia culturalÄ chinezÄ Åi, mai ales, rÄzboiul din Vietnam, care mobiliza mii de tineri din toate pÄrÅ£ile Italiei pentru a protesta împotriva lui.
Un fapt demn de remarcat a fost un alt protest din 1967, Å£inut la FlorenÅ£a, când strigÄte de genul âÃn Vietnam nu se uneÅte, se divideâ? sau âRÄzboi de gherilÄ, nu rÄzboiâ? se auzeau în faÅ£a consulatului american. Opinia publicÄ a catalogat aceste manifestÄri drept opera unor âvandaliâ sau âgrupuri de provocatori buni la nimicâ. Apoi a venit asasinatul lui Che Guevara, un simbol pentru milioane de tineri.
OdatÄ cu altÄ dezbatere-revoltÄ la Trento, miÅcarea ia amploare. Au loc intervenÅ£ii ale poliÅ£iei pentru debaricadarea universitÄÅ£ilor. Evenimentele internaÅ£ionale aveau sÄ precipite, din nou, desfÄÅurarea întâmplÄrilor, atunci când trupele Vietcong lanseazÄ contraofensiva pentru Saigon. StudenÅ£ii romani se unesc cu cei din Firenze, iar la Roma 2000 de tineri pornesc într-o luptÄ de cucerire a FacultÄÅ£ii de ArhitecturÄ, ocupatÄ de poliÅ£iÅti, crezând într-o âcucerire a oraÅuluiâ Åi o dobândire , chiar Åi fizicÄ, a puterii.
Ãn acele zile tronau idealurile: de a schimba societatea, de a face acea necesarÄ revoluÅ£ie, âde a descoperi cealaltÄ faÅ£Ä a lumiiâ?. Luptele erau motiv de sÄrbÄtoare, fiind explozia de libertate a unei generaÅ£ii obiÅnuite sÄ tacÄ.
La puÅ£in timp dupÄ, apÄreau pe stadioane primele grupuri de ultraÅi.
Tags: 1968, cuba, florenta, italia, revolte studentesti, ultras, universitati
Leave a comment