Ultra, frânturi de puzzle îndemn către un întreg

old schoolÎn pauza asta competiţională prilejuită de meciurile naţionalei mi-am tras puţin sufletul ca să cuget la adresa unei chestii care mă roade de ceva vreme şi problema tinde să se acutizeze. Este vorba despre noi şi Fenomenul Ultra. Unde suntem, unde ar trebui sa fim, ce se intamplă cu mişcarea ultra, cauze externe şi interne. Simt că aş putea scrie poate câteva zeci de pagini dar am să încerc să sintetizez cât mai bine ideile fără să omit lucruri esenţiale şi puncte nevralgice.

Primo. O scurtă discuţie despre fenomen în sine. Ce este la noi şi ce ar trebui să fie de fapt. Se ştie ca bazele conceptului ultra şi rădăcinile îndepărtate se trag tocmai de la revoluţia Franceză, le găsiţi puse în paginile “Mizerabililor” de Victor Hugo: “a fi ultra înseamnă a depăşi. A ataca sceptrul în numele tronului, a ataca mitra bisericească în numele altarului; a lovi trasura pe care o tragi; a da cu copita în ham; a căuta pricină rugului pentru dogoarea cu care sunt arşi ereticii; a învinui pe idol că nu are idolatrie; a batjocori din prea mult respect, a fi mai catolic decât Papa, mai regalist decât regele şi a găsi că întunericul conţine prea multă lumină; înseamnă a fi nemulţumit de alabastru de zăpadă de lebadă şi de crin în numele albului; a ţine la ceva până la duşmănie, a ţine atât de mult la un lucru încât să poţi să fi împotriva lui”

În fond definiţia reprezintă un protest la adresa sistemului un apel la individualitate, la fiinţa umană reuşind să-şi păstreze identitatea fie că este subjugată şi privată de libertăţi în cel mai despotic regim, fie că trebuie să se adapteze la o aparentă libertate, dictatura majorităţii – democraţia. A fi ultra înseamnă să te afli la o intersecţie şi să poţi să o iei fie la stânga fie la dreapta fie înainte, în funcţie de ce-ţi dictează conştiinţa, neţinând cont că ai un semn de obligatoriu înainte, şi neluând în seamă că vei fi judecat şi condamnat pentru ce tu ştii în inima ta că ai făcut corect, dar ce contravine legii şi moralei impuse de sistem. A fi ultra înseamnă să te bucuri de fiecare răsărit de soare şi de fiecare apus, de fiecare lucru făcut cu sufletul, nu cu mintea, de fiecare exercitare a conştiinţei, a personalităţii, a individului în sine.

Câteva consideraţii despre sistem. O adunătură de reguli, de cutume pornite de la nişte principii fundamentale corecte menite să asigure binele general. Doar că aceste reguli sunt alterate, abreviate şi manipulate de diverse grupuri de interese ce urmăresc binele lor personal în dauna celui general. Pe scurt se urmăreşte înăbuşirea afirmării unor personalităţi ce nu corespund tiparelor. O masă umană masivă fără personalitate, fără alte dorinte decât cele legate de societatea de consum, de dorinţe false, induse, muncind şi trăind în folosul celor puţini.

Din cele două paragrafe rezultă clar că mişcarea ultra şi sistemul sunt antagonice, nu pot coexista şi ca atare sunt în conflict. Politic, prin mişcări extremiste îndreptate împotriva sistemului, promovând diverse valori, social, sau din punct de vedere al sistemului anti-social, prin proteste îndreptate împotriva tendinţelor de uniformizare de globalizare de pierdere a identităţii.

Ultra şi fotbal. Fotbalul este în sine un fenomen global, social etc. Ultra există în fotbal aşa cum există şi în societate pentru a protesta împotriva fotbalului modern (văzut ca organism al societăţii de consum: industrie, afacere, mediatizare, nivelare de personalităţi, nu sport) şi pentru a promova la maxim valorile suţinute. Definiţia de mai sus se calează perfect: un ultras îşi iubeşte echipa într-atât încât poate face sacrificiul de a fi chiar împotriva ei, ţine la ea până la duşmănie cu cei care susţin alte culori. Cum se sprijină o echipă, vocal coloristic, politic, diferă spre frumuseţea fenomenului de la caz la caz.

Acum de la teorie la noi. Apăruţi relativ în al unsprezecelea ceas din diverse cauze s-au recuperat, estimez eu, foarte bine anumiţi paşi, dar s-au creat în schimb şi pierderi mari de fond. Mulţi, mult prea mulţi dintre cei ce se pretind a fi ultraşi sunt doar nişte zămisliri absurde ale tranziţiei româneşti-occidentalizate. Avem ultraşi de tastatură, de hi5, analfabeţi, bestii care refulează pe stadion, un amalgam de etnii şi oameni pestriţi care sub steagul fenomenului se pretind ceva ce nu sunt şi nici nu vor fi in veci. De aici discrepanţe uluitoare între ceea ce pretinde ideatica acestui fenomen şi crunta realitate. Unii vin la stadion pentru că aşa e moda, sunt nişte fetiţe de impresionat, sunt nişte fitze de avut, alţii pentru că pot să-şi exercite nestingheriţi sindromul tourette. Alţii pentru a-şi potoli setea de violenţă, exemplele curg gârlă…

Câteva probleme spinoase care se ridică: Numărul incidentelor sângeroase din ultima vreme, modul în care sunt regizate şi duse la capăt. Aici nu încape discuţie, cine a dat tonul, cine a dus la extrem rivalitatea, ce intervenţii s-au făcut, ci care ne sunt limitele. Până unde ar trebui să se meargă, unde ar trebui să se pună punct, ce este lucrul care trece dincolo.

O altă problemă gravă este legea neconstituţională care există împotriva soporterilor, precum şi punerea ei în aplicare. Ce s-a întâmplat la dinamo – Steaua acum 2 sezoane, ce a păţit Craiova acum, culmea tot cu echipa MI reprezintă imagini ce vor deveni tot mai dese pe stadioane, cum se poate lupta direct împotriva sistemului?

Se pare că ne indreptăm spre un moment critic al fenomenului în fotbal, se apropie ora unor schimbări majore.

Întâi fenomenul trebuie să existe dincolo de orice bariere. Se interzic torţele, se vor aduce steaguri, se vor interzice steagurile, se va veni in tricouri de aceeaşi culoare, aşa cum se venea odată cu gecile portocalii. Important este ca psihic să localizăm adversarii şi să comunicăm. Comunicarea este esenţială şi slavă Domnului există mijloace din plin.

Secundo. Educţia: Îndemn către cei mai tineri- mai lăsaţi messengerul, cu bani puţini intraţi într-un anticariat şi cautaţi, că sunt 4 lei kilogramul, cărţi multe de politologie, aflaţi câte ceva despre nişte doctrine, afiliaţi-vă acolo unde simţiţi că vă potriviţi şi aprofundaţi tema respectivă. E un început. Omul este o fiinţă politică. Puneţi-vă ordine în gândire, dacă sunteţi atraşi de un curent naţionalist (e un exemplu, nu un îndemn) asta parcă nu se pupă cu manelele, sau cu ochii fardaţi a la emo. Un lucru trebuie să-l atragă pe celălalt, şi încet încet puteţi ajunge acolo unde trebuie, timp este, campionatul începe în fiecare toamnă. După ce aveţi o linie, ştiţi sigur încotro trebuie să mergeţi, doar atunci formaţi un grup. Numele, blazonul, tot trebuie să fie o coeziune de idei şi de acţiuni. Nu sunteţi un grup că aşa e trandy, să aveţi haine la fel steag de gard şi nume luat sau inspirat de pe la alte echipe de afară, că deh va afiliaţi lor. Puteţi să alegeţi o combinaţie care să nu vă împingă în ridicol şi în derizoriu doar dacă aveţi o linie. Având o linie puteţi pretinde respect de la cei care au ceva vechime şi sunt acolo, dacă respectul vă va fi pătat îl puteţi apăra aşa cum credeţi de cuviinţă.

E timpul să facem puţină ordine, să se spună nişte lucruri, să se ia nişte acţiuni. Majoritatea peluzei este independentă, liberă, dar trebuie să accepte să fie unită pentru un singur scop, acela de “a depăşi”, de a fi superiori oponenţilor. Timp de 2 ani voi absenta aproape total de pe stadion, dar la întoarcere mi-ar plăcea să găsesc unitatea care era odată. Ieri mă uitam pe nişte imagini vechi din 98. Era un meci Steaua – Astra Ploieşti şi Peluza Nord era plină ochi, se cânta la unison cu forţă. Mi-e greu să cred că prezenţa unui simplu caracter puternic în fruntea masei a declanşat această unitate şi această prezenţă puternică care era atunci galeria Stelei.

Discutia rămâne şi se vrea deschisă nu este un articol e dacă vreţi ca un ciot Wikipedia ce trebuie dezvoltat pe toate părţile, ideal e să aibă o finalitate, în realitate, acolo… în Templu

alex (keluboss) pentru FC Steaua

Advertisements

Tags: , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: